Atenție sporită în fermele care aplică sistemul No-Till
Fermierii care utilizează sistemul No-Till au început monitorizarea culturilor de rapiță imediat ce condițiile din teren au permis accesul. Deși această tehnologie ajută la păstrarea umidității în sol, stratul de resturi vegetale rămas la suprafață poate oferi, în același timp, condiții favorabile pentru supraviețuirea unor dăunători în perioada rece.
La rapiță, monitorizarea a început încă din a doua parte a lunii februarie, cu accent pe gărgărița tulpinilor și gărgărița galicolă. Au fost amplasate capcane galbene, iar în contextul temperaturilor mai ridicate din timpul zilei a fost emis și buletin de avertizare. Totodată, atacul de șoareci de câmp se menține redus.
45 de studenți ai Facultății de Biologie din cadrul Universității din București au venit la sediul Autorității Naționale Fitosanitare, unde au luat primul contact cu laboratoarele instituției și cu activitatea desfășurată aici.
Autoritatea Națională Fitosanitară reamintește producătorilor de cartof și fermierilor care cumpără cartof din țară sau din alte state membre ale Uniunii Europene principalele cerințe legale privind producerea și circulația cartofilor pe teritoriul României.
Tot mai mulți fermieri folosesc platforme de tip AI pentru a căuta rapid informații despre bolile și dăunătorii din câmp. E un instrument util pentru documentare, dar nu poate înlocui buletinul de avertizare, eticheta produsului și specialistul fitosanitar.
În laboratorul de nematologie al Laboratorului Național Fitosanitar se caută „dușmani invizibili” ai plantelor: nematozii fitoparaziți. Ei nu se văd cu ochiul liber, dar lasă urme clare în câmp – plante ofilite, pitice, cu frunzele îngălbenite, organe deformate și producții mult reduse.
Majoritatea culturilor, de la pomii fructiferi la vița de vie, își opresc procesele de creștere. Fără sevă circulantă și fără „organe” tinere, plantele devin mult mai puțin vulnerabile. În plus, lipsa frunzișului elimină substratul preferat de majoritatea bolilor foliare.
Excesul de apă influențează și dăunătorii din sol. Lipsa oxigenului îi obligă să se deplaseze către stratul superficial, acolo unde rădăcinile și nodul de înfrățire sunt mai ușor de atacat.
În același timp, plantele stresate de umezeală au țesuturi mai fragile și sunt mai ușor de lezat. În anumite condiții, după retragerea apei, atacurile de dăunători pot fi chiar mai puternice în zonele care au băltit.
Prin aceste analize, sunt identificate bolile fungice care pot afecta culturile agricole și silvice, iar rezultatele stau la baza măsurilor de prevenire și protecție a plantelor. Un diagnostic corect în laborator înseamnă intervenții mai rapide și mai eficiente în câmp.
În laborator ajung probe din toată țara: frunze, tulpini, rădăcini, semințe și material săditor trimise de oficii fitosanitare, puncte de control la frontieră sau prelevate în acțiuni de supraveghere oficială. În spatele fiecărei probe există o întrebare simplă, dar esențială: există sau nu o boală bacteriană care poate pune în pericol cultura sau zona respectivă?