Erthesina fullo, originară din Asia, este deja stabilită în Albania și a fost semnalată izolat în Belgia, Grecia și Italia. Atacă peste 60 de specii de plante, printre care mărul, părul, piersicul, caisul și kiwi. În România nu a fost semnalată.
Secretariatul Organizației Europene și Mediteraneene pentru Protecția Plantelor (OEPP) a anunțat includerea speciei Erthesina fullo pe Lista de alertă OEPP. Motivul: o insectă puternic polifagă, originară din Asia, care s-a dovedit capabilă să se deplaseze pe distanțe mari odată cu mărfurile și mijloacele de transport și care și-a extins recent arealul dincolo de zona nativă.
Ce este Erthesina fullo?
Erthesina fullo este o ploșniță din ordinul Hemiptera, familia Pentatomidae — aceeași familie din care face parte și ploșnița brună marmorată (Halyomorpha halys), prezentă deja în România. În engleză este numită „yellow-spotted stink bug”.
Adulții sunt ploșnițe mari, de 18–23 mm, brun-închis spre negru, acoperite cu numeroase pete galbene sau portocalii. Ouăle sunt depuse în ponte grupate, de regulă pe fața inferioară a frunzelor. Specia are cinci vârste nimfale, iar în zonele temperate ale arealului dezvoltă de obicei o singură generație pe an (univoltină) și iernează ca adult.
Răspândire geografică
- Areal nativ (Asia): Bangladesh, China, India, Indonezia, Japonia, Myanmar, Nepal, Pakistan, Sri Lanka, Taiwan și Vietnam.
- America de Sud: Brazilia (statul São Paulo).
- Regiunea OEPP: Albania — prezentă, distribuție restrânsă. Semnalări izolate: Belgia, Grecia, Italia. Interceptări: Cehia.
Ce plante atacă
Specia este extrem de polifagă: se hrănește cu peste 60 de specii de plante gazdă, aparținând a peste 30 de familii botanice. Dintre gazdele importante economic: kiwi (Actinidia spp.), păr (Pyrus spp.), măr (Malus domestica), piersic (Prunus persica), cais (Prunus armeniaca), rodie (Punica granatum), curmal chinezesc sau jujuba (Ziziphus jujuba), citrice (Citrus spp.) și macadamia (Macadamia spp.).
Este semnalată și pe plante forestiere, ornamentale și spontane, printre care tei (Tilia cordata), salcâm (Robinia pseudoacacia), plop (Populus spp.) și ulm (Ulmus spp.).
Ce daune produce
Nimfele și adulții înțeapă și sug frunzele, florile, lăstarii și fructele. În urma atacului apar decolorări, ofiliri sau defolieri, țesuturi uscate ori suberificate, deformarea fructelor și scăderea calității acestora. Rănile produse prin hrănire pot deveni poartă de intrare pentru bacterii și ciuperci patogene, ducând la putrezirea fructelor. În cazurile grave, fructele cad prematur, înregistrându-se pierderi importante de recoltă.
În arealul nativ au fost raportate pierderi de 10–30% în plantațiile de kiwi, până la 60% la păr și de circa 20% la măr și la macadamia. OEPP subliniază însă că amploarea pagubelor economice în zonele recent invadate rămâne incertă.
Cum se răspândește: în principal cu ajutorul omului
Adulții zboară bine — observațiile experimentale arată că pot parcurge aproximativ 3 km în 5 zile. Nimfele de vârste mici rămân în apropierea pontei, pe planta gazdă, iar cele de vârste mari se deplasează în căutarea hranei.
Pe distanțe scurte specia se răspândește prin zborul adulților, însă pe distanțe lungi răspândirea este aproape în întregime realizată prin activitățile umane. Ouăle și nimfele pot fi transportate pe plante gazdă, iar adulții se comportă tipic ca „autostopiști”: se ascund în containere, vehicule, utilaje și bagaje. Specia a fost interceptată pe mărfuri și în mijloace de transport în Republica Coreea, Noua Zeelandă, Regatul Unit și Cehia, inclusiv pe lemn provenit din import.
De ce contează pentru România
Gazdele principale — mărul, părul, piersicul, caisul — sunt culturi de bază ale pomiculturii românești, iar plantele gazdă sunt abundente atât în livezi, cât și în spațiul urban și în habitatele naturale. Instalarea în Albania și semnalările recente din Belgia, Grecia și Italia arată că specia are potențial de supraviețuire, cel puțin în unele părți ale regiunii OEPP.
Statut de reglementare
Erthesina fullo nu este, în acest moment, reglementat ca organism de carantină pentru Uniunea Europeană și nu se află nici pe listele OEPP A1 sau A2. Includerea pe Lista de alertă nu creează obligații legale de reglementare, ci este un instrument de atenționare timpurie — semnalează organismele care ar putea prezenta un risc fitosanitar pentru regiune și care merită urmărite îndeaproape.
În funcție de informațiile acumulate, OEPP poate propune ulterior includerea speciei pe listele de organisme dăunătoare recomandate spre reglementare sau, dacă interesul pentru ea scade, o poate retrage de pe Lista de alertă.
Ce trebuie să faci
- Uită-te după ploșnițe mari, negricioase, cu pete galbene: un adult de 18–23 mm, brun-închis spre negru, cu numeroase pete galbene sau portocalii.
- Verifică transporturile și marfa: containere, vehicule și utilaje second-hand, paleți și lemn de import, material săditor și fructe provenite din zonele afectate.
- Inspectează fața inferioară a frunzelor la materialul săditor — acolo sunt depuse pontele.
- Nu deplasa materialul suspect: dacă observi insecte sau ponte, nu muta lemnul, paleții sau plantele respective.
- Fotografiază și anunță: raportează orice suspiciune la oficiul fitosanitar județean sau la Autoritatea Națională Fitosanitară. O fotografie clară a insectei, împreună cu locul și data observației, ajută mult la identificare.
Pentru un organism aflat pe lista de atenționare, depistarea precoce este singurul avantaj real: cu cât o primă apariție este semnalată mai devreme, cu atât sunt mai mari șansele ca ea să rămână un incident izolat.
De reținut
- OEPP a inclus Erthesina fullo pe Lista de alertă — Buletin de raportare nr. 8/2026, articolul 2026/187.
- Unde este: stabilită în Albania; semnalări izolate în Belgia, Grecia și Italia; interceptări în Cehia. În România — nesemnalată.
- De ce contează: peste 60 de plante gazdă, printre care măr, păr, piersic, cais și kiwi; în arealul nativ, pierderi de până la 60% la păr.
- Cum se răspândește: mai ales ca autostopist, în containere, vehicule, utilaje și bagaje.
- Ce faci: verifici, nu muți materialul suspect, fotografiezi și anunți ANF ori oficiul fitosanitar județean.
Sursa: EPPO Global Database — EPPO Reporting Service no. 08/2026, articolul 2026/187 (gd.eppo.int/reporting/article-8483).
#NoiSuntemANF #ProtecțiaPlantelor #ANFRomania #OEPP #Fitosanitar2026