EVENIMENT · SĂNĂTATEA PLANTELOR
La 8 septembrie 2026, inspectorul fitosanitar ing. Cristian Ghiga a prezentat riscul pe care flavescența aurie îl reprezintă pentru viticultura românească, cu accent pe arealul Dealurile Moldovei.
Autoritatea Națională Fitosanitară a fost reprezentată la masa rotundă organizată la Odobești, dedicată riscurilor fitosanitare care amenință în prezent sectorul viticol. Evenimentul a fost organizat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor și de Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Odobești, sub coordonarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, și a reunit cercetători, reprezentanți ai autorităților, viticultori, organizații profesionale și mediul de afaceri.
Discuțiile s-au purtat în cadrul proiectului ADER 6.3.16/2023, care studiază vulnerabilitatea agroecosistemului viticol la insectele invazive alogene — cicade, drosofile, molii — și la unele boli criptogamice, în contextul schimbărilor climatice.
Flavescența aurie, în prim-plan
Prezentarea susținută de ing. Cristian Ghiga a vizat flavescența aurie, boală produsă de fitoplasma Grapevine flavescence dorée și transmisă de cicada Scaphoideus titanus. Accentul a căzut pe situația din arealul viticol Dealurile Moldovei, unde presiunea fitosanitară este în prezent ridicată.
Efectele bolii depășesc pierderea de producție dintr-un an. Extinderea ei duce la afectarea progresivă a plantațiilor și la pierderea materialului viticol productiv, iar acolo unde măsurile de control nu sunt aplicate consecvent se ajunge la defrișarea plantațiilor infectate.
Ce funcționează împotriva ei
Măsurile subliniate în prezentare sunt cele care se susțin reciproc și dau rezultate numai împreună:
• depistarea timpurie a plantelor infectate;
• monitorizarea și controlul vectorului, Scaphoideus titanus;
• eliminarea surselor de infecție, inclusiv a vițelor abandonate și a celor sălbăticite;
• respectarea măsurilor fitosanitare obligatorii, în toate plantațiile din areal.
Flavescența aurie este organism de carantină pentru Uniunea Europeană — Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072, Anexa II, partea B — și figurează pe lista OEPP A2 încă din 1975. În România, supravegherea se face prin programul național de supraveghere specifică pentru Grapevine flavescence dorée și vectorul Scaphoideus titanus, disponibil pe anfdf.ro.
Nu doar flavescența aurie
Dezbaterile au acoperit și alte fitoplasmoze, precum și speciile de insecte invazive care pot afecta agroecosistemul viticol. Cercetările prezentate în cadrul proiectului ADER au arătat că, la aceste riscuri, monitorizarea continuă și metodele de intervenție testate în teren contează mai mult decât reacția de la caz la caz.
Concluzia comună a discuțiilor a fost că niciunul dintre acești dăunători nu poate fi gestionat de o singură parte. Identificarea rapidă în teren, transmiterea informației către viticultori și aplicarea consecventă a măsurilor fitosanitare funcționează doar împreună.
Ce faceți dacă suspectați flavescența aurie
• Semnele de urmărit: îngălbenirea sau înroșirea frunzelor, răsucirea lor în jos, lăstari care nu se lignifică și rămân cauciucați, ciorchini uscați.
• Nu recoltați și nu deplasați material săditor din plantația suspectă.
• Anunțați imediat oficiul fitosanitar județean. Confirmarea se face prin analiză de laborator.
• Urmăriți buletinele de avertizare publicate pe anfdf.ro pentru perioadele de tratament împotriva vectorului.
Despre flavescența aurie și despre cum se recunoaște în plantație, pe larg aici: https://anfdf.ro/flavescenta-aurie-in-romania-o-amenintare-emergenta-pentru-viticultura/
#NoiSuntemANF #ProtecțiaPlantelor #ANFRomania #flavescentaaurie #viticultura