La rapiță, monitorizarea a început încă din a doua parte a lunii februarie, cu accent pe gărgărița tulpinilor și gărgărița galicolă. Au fost amplasate capcane galbene, iar în contextul temperaturilor mai ridicate din timpul zilei a fost emis și buletin de avertizare. Totodată, atacul de șoareci de câmp se menține redus.
Primul contact cu laboratoarele ANF pentru studenți ai Facultății de Biologie
45 de studenți ai Facultății de Biologie din cadrul Universității din București au venit la sediul Autorității Naționale Fitosanitare, unde au luat primul contact cu laboratoarele instituției și cu activitatea desfășurată aici.
Informare privind cerințele fitosanitare ale cartofilor în circulație pe teritoriul României
Autoritatea Națională Fitosanitară reamintește producătorilor de cartof și fermierilor care cumpără cartof din țară sau din alte state membre ale Uniunii Europene principalele cerințe legale privind producerea și circulația cartofilor pe teritoriul României.
„Ce să dau ca să fiu sigur?” – când întrebările către AI devin mituri periculoase
Tot mai mulți fermieri folosesc platforme de tip AI pentru a căuta rapid informații despre bolile și dăunătorii din câmp. E un instrument util pentru documentare, dar nu poate înlocui buletinul de avertizare, eticheta produsului și specialistul fitosanitar.
Ce nu se vede în câmp se vede în laborator: Unitatea tehnică Nematologie
În laboratorul de nematologie al Laboratorului Național Fitosanitar se caută „dușmani invizibili” ai plantelor: nematozii fitoparaziți. Ei nu se văd cu ochiul liber, dar lasă urme clare în câmp – plante ofilite, pitice, cu frunzele îngălbenite, organe deformate și producții mult reduse.
Liniștea iernii în agricultură: De ce „tace” avertizarea fitosanitară?
Majoritatea culturilor, de la pomii fructiferi la vița de vie, își opresc procesele de creștere. Fără sevă circulantă și fără „organe” tinere, plantele devin mult mai puțin vulnerabile. În plus, lipsa frunzișului elimină substratul preferat de majoritatea bolilor foliare.
Impactul excesului de umiditate asupra culturilor: de la băltire la riscul de boli și dăunători
Excesul de apă influențează și dăunătorii din sol. Lipsa oxigenului îi obligă să se deplaseze către stratul superficial, acolo unde rădăcinile și nodul de înfrățire sunt mai ușor de atacat.
În același timp, plantele stresate de umezeală au țesuturi mai fragile și sunt mai ușor de lezat. În anumite condiții, după retragerea apei, atacurile de dăunători pot fi chiar mai puternice în zonele care au băltit.
Ce nu se vede în câmp, se vede în laborator – Laboratorul de Micologie
Prin aceste analize, sunt identificate bolile fungice care pot afecta culturile agricole și silvice, iar rezultatele stau la baza măsurilor de prevenire și protecție a plantelor. Un diagnostic corect în laborator înseamnă intervenții mai rapide și mai eficiente în câmp.
Ce nu se vede în câmp se vede în laborator
În laborator ajung probe din toată țara: frunze, tulpini, rădăcini, semințe și material săditor trimise de oficii fitosanitare, puncte de control la frontieră sau prelevate în acțiuni de supraveghere oficială. În spatele fiecărei probe există o întrebare simplă, dar esențială: există sau nu o boală bacteriană care poate pune în pericol cultura sau zona respectivă?
🌿 ANF dezvoltă un sistem național de avertizare timpurie a atacurilor dăunătorilor
Atacurile de dăunători și bolile plantelor rămân unele dintre cele mai mari temeri ale fermierilor, mai ales într-un context climatic tot mai imprevizibil. De multe ori, în lipsa unor avertizări emise în timp util, tratamentele se aplică „preventiv”: uneori ajută, alteori înseamnă doar costuri în plus, fără un beneficiu real sau chiar dăunează.