Prin aceste analize, sunt identificate bolile fungice care pot afecta culturile agricole și silvice, iar rezultatele stau la baza măsurilor de prevenire și protecție a plantelor. Un diagnostic corect în laborator înseamnă intervenții mai rapide și mai eficiente în câmp.
Ce nu se vede în câmp se vede în laborator
În laborator ajung probe din toată țara: frunze, tulpini, rădăcini, semințe și material săditor trimise de oficii fitosanitare, puncte de control la frontieră sau prelevate în acțiuni de supraveghere oficială. În spatele fiecărei probe există o întrebare simplă, dar esențială: există sau nu o boală bacteriană care poate pune în pericol cultura sau zona respectivă?
🌿 ANF dezvoltă un sistem național de avertizare timpurie a atacurilor dăunătorilor
Atacurile de dăunători și bolile plantelor rămân unele dintre cele mai mari temeri ale fermierilor, mai ales într-un context climatic tot mai imprevizibil. De multe ori, în lipsa unor avertizări emise în timp util, tratamentele se aplică „preventiv”: uneori ajută, alteori înseamnă doar costuri în plus, fără un beneficiu real sau chiar dăunează.
Cromatografie pe înțelesul fermierului: ce fac aparatele din laboratorul ANF
În spatele fiecărui buletin de analiză stau o serie de aparate care separă componentele probelor analizate. Prin tehnicile de separare utilizate se face identificarea componenților și determinarea cantitativă a acestora. Două dintre cele mai folosite tehnici de separare sunt prezente și în laboratoarele ANF, și anume: cromatografia de gaze (GC) și cromatografia de lichide (LC/HPLC).
Ce sunt vectorii și de ce contează pentru plante
Un vector este un organism care „face legătura” între plante și transportă agenți patogeni – ciuperci, virusuri sau bacterii – de la o plantă la alta. Astfel de organisme pot fi insecte, acarieni sau nematozi. Ele produc uneori pagube directe (prin hrănire), dar foarte des au și un rol invizibil, de „transportator” al bolilor de la o gazdă la alta.
Zăpada și Precipitațiile: Scut termic sau incubator de agenți patogeni și dăunători?
Debutul anului 2026 marcat de episoade de temperaturi pozitive și precipitații sub formă de ploaie, urmate de episoade de precipitații sub formă de zăpadă, pune agricultorii români în fața unei dileme climatice. În timp ce stratul de zăpadă oferă mult râvnitul scut termic împotriva gerului, aceeași umiditate, combinată cu solul neînghețat, riscă să transforme baza culturilor într-un incubator pentru patogeni tăcuți. Într-un an marcat de restricții severe la tratamentul semințelor, vigilența în fața bolilor și a dăunătorilor hibernanți devine singura garanție a recoltei. Dacă umiditatea este vitală pentru rezerva de apă din sol, modul în care aceasta interacționează cu temperaturile dictează presiunea bolilor și supraviețuirea dăunătorilor.
ANF în 2025 – un an cu mai mult control în teren, structură modernizată și dialog cu fermierii
2025 a fost pentru Autoritatea Națională Fitosanitară un an al schimbărilor majore – atât la nivel de organizare și legislație, cât și în activitatea de control, laborator și colaborare cu fermierii, industria și cercetarea.
Inspecțiile periodice ale echipamentelor – creștere semnificativă în 2024–2025
Autoritatea Națională Fitosanitară a încheiat campania de inspecție periodică a echipamentelor pentru aplicarea produselor de protecție a plantelor pentru anul 2025, cu un total de 5.064 de echipamente verificate.
Cartoful din farfurie începe cu un tubercul sănătos
În 2024, un român a consumat în medie 3,09 kg de cartofi pe lună. În spatele acestor cifre stă și munca de zi cu zi a specialiștilor ANF, care au rolul de a proteja culturile de cartof de organismele dăunătoare.
📩 Serviciul de sesizări ANF – linie directă și confidențială
Începând de astăzi, Autoritatea Națională Fitosanitară pune la dispoziția publicului un serviciu dedicat de sesizări, printr-o linie securizată de e-mail.