❄️ Te-ai întrebat de ce, odată cu venirea primelor înghețuri, fluxul buletinelor de avertizare fitosanitară se reduce considerabil sau se oprește? Răspunsul nu ține de o pauză a specialiștilor, ci de biologia naturii.
Iată principalele motive pentru care iarna schimbă regulile jocului în protecția plantelor:
1. Somnul profund: Repausul vegetativ
Majoritatea culturilor, de la pomii fructiferi la vița de vie, își opresc procesele de creștere. Fără sevă circulantă și fără „organe” tinere, plantele devin mult mai puțin vulnerabile. În plus, lipsa frunzișului elimină substratul preferat de majoritatea bolilor foliare.
2. Pragul biologic și hibernarea
Dăunătorii și agenții patogeni sunt guvernați de temperatură. Pentru a se înmulți, aceștia au nevoie de un anumit prag biologic (o temperatură minimă specifică). Iarna:
Insectele hibernează sub formă de ouă, larve sau adulți, ascunse în sol sau sub scoarță.
Ciupercile și bacteriile intră în stadii de rezistență, așteptând căldura primăverii.
3. Bariera climatică
Înghețul, zăpada și vântul puternic nu doar că blochează mobilitatea dăunătorilor, dar fac imposibilă și aplicarea tratamentelor. Multe produse fitosanitare sunt ineficiente sau chiar contraindicate pe timp de îngheț.
4. Pragul de dăunare: De la prezență la pericol
Specialiștii de la Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) emit avertizări doar atunci când dăunătorii ating un Prag Economic de Dăunare. Iarna, deși organismele dăunătoare există în culturi, numărul lor este atât de mic încât nu pot provoca pagube reale producției.
Când reîncepe monitorizarea intensă?
Avertizarea reprezintă o „știință a momentului optim”. Ea va reveni în forță odată cu reluarea vegetației, când criteriul biologic (ciclul de viață al dăunătorului) se va sincroniza din nou cu cel fenologic (stadiul plantei) și cel ecologic (vremea favorabilă).
Până atunci, tratamentele de iarnă rămân măsuri preventive, planificate în avans, care nu necesită o monitorizare dinamică zilnică.