Sănătatea plantelor: Reguli stricte pentru o mai bună protecție împotriva dăunătorilor plantelor - Bruxelles, 12 decembrie 2019
Prin contribuția la detectarea timpurie a dăunătorilor plantelor și la o monitorizare mai eficientă, noile norme privind sănătatea plantelor vor juca, de asemenea, un rol important în îndeplinirea obiectivelor noii strategii „De la fermă la consumator”.
De ce este atât de importantă sănătatea plantelor?
Plantele stau la baza lanțului nostru trofic: fără producția vegetală nu ar exista nici hrană pentru oameni, nici furaje pentru animale. De asemenea, ele fac parte din mediul natural în care trăim, precum și din peisajul vieții noastre de zi cu zi. Prin urmare, focarele de boli ale plantelor pot avea efecte devastatoare asupra calității vieții noastre și a economiei noastre. Bolile plantelor pot afecta mijloacele de trai ale fermierilor, proprietarilor de pepiniere sau comercianților, calitatea și prețurile alimentelor noastre, precum și starea pădurilor și parcurilor noastre.
Națiunile Unite au declarat anul 2020 Anul Internațional al Sănătății Plantelor.
Dar impactul economic al bolilor plantelor?
Exemplul Xylella fastidiosa, o bacterie de carantină pentru plante prezentă în unele regiuni din Italia, Franța, Spania și Portugalia pe unele specii de pomi fructiferi (precum măslinii și migdalii) și pe o serie de plante ornamentale (precum leandrul și lavanda), ilustrează importanța sănătății plantelor: impactul economic al acestui dăunător în UE continuă să crească, mai ales că nu există o soluție curativă disponibilă. Simularea impactului indică faptul că Xylella fastidiosa are potențialul de a provoca pierderi anuale de producție de 5,5 miliarde de euro într-un scenariu de răspândire completă în întreaga UE. O epidemie de nematozi ale lemnului de pin în Portugalia a cauzat o pierdere economică semnificativă pentru industria locală a lemnului începând cu 1999: a distrus milioane de pini, afectând negativ productivitatea industriei de prelucrare a lemnului. De asemenea, a crescut costurile, deoarece tot lemnul de pin trebuie tratat termic înainte de a putea părăsi teritoriul portughez.
Care este valoarea adăugată a UE în acest domeniu?
Noile norme vor contribui la protejarea UE împotriva introducerii de noi dăunători, precum și la combaterea mai eficientă a dăunătorilor existenți. Noua politică fitosanitară se concentrează în special pe screening-ul noilor dăunători devastatori ai plantelor la nivel mondial, pe prevenirea pătrunderii acestor dăunători ai plantelor și, dacă ajung pe teritoriul UE, pe detectarea și eradicarea timpurie. Aceasta se bazează pe concluzia că trebuie să alocăm mai multe resurse într-un stadiu incipient pentru a evita distrugerea potențialului de producție agricolă al Uniunii sau a mediului de către acești dăunători. Acesta stabilește norme detaliate pentru detectarea timpurie și eradicarea dăunătorilor de carantină pentru Uniune, în cazul în care aceștia sunt găsiți pe teritoriul UE. Aceste norme stabilesc obligații privind notificarea focarelor de către operatorii profesioniști, anchete și programe de anchetă multianuale, delimitarea zonelor în scopul eradicării, precum și cerințe sporite pentru dăunătorii prioritari. În temeiul noului regulament care intră în vigoare la 14 decembrie, toate statele membre vor trebui să procedeze imediat la eradicarea unui dăunător de carantină pentru Uniune dacă este găsit prezent într-o zonă în care acesta nu era încă cunoscut.
Care sunt noile reguli privind sănătatea plantelor?
Conform regulamentului, toți dăunătorii plantelor reglementați se încadrează acum în trei categorii principale:
- Dăunători de carantină pentru Uniune: Nu sunt deloc prezenți pe teritoriul Uniunii (de exemplu, pata neagră a citricelor) sau, dacă sunt prezenți, sunt prezenți doar local și sub control oficial (de exemplu, Xylella , care este prezentă doar în câteva zone delimitate). Trebuie luate măsuri stricte pentru a preveni intrarea sau răspândirea lor în UE.
- Dăunători de carantină din zonele protejate: prezenți în majoritatea părților Uniunii, dar despre care se știe că sunt încă absenți în așa-numitele „zone protejate”. De exemplu, filoxera pe viță de vie: prezentă pe teritoriul Uniunii, cu excepția Ciprului. Sunt în vigoare măsuri restrictive pentru a evita introducerea acestor dăunători din zonele infestate în zonele protejate.
- Dăunători reglementați, non-carantină: Prezenți pe scară largă pe teritoriul UE, însă materialul de reproducere a plantelor de pe piață ar trebui garantat ca fiind liber sau aproape liber de acești dăunători, deoarece aceștia pot avea un impact grav asupra calității și valorii economice a multor culturi agricole, precum și a plantelor forestiere și fructifere. De exemplu, se știe că Plum pox virus este dăunător producției de prune în UE, prin urmare, nu este permisă comercializarea prunilor certificați dacă sunt contaminați cu acest virus.
Cum sunt grupați dăunătorii acum?
Au fost identificați 20 de organisme dăunătoare de carantină pentru Uniune cu cele mai grave impacturi potențiale asupra economiei, mediului și/sau societății UE. ca „dăunători prioritari”. Aceștia fac obiectul unor măsuri sporite privind anchetele, planurile de acțiune pentru eradicarea lor, planurile de contingență și exercițiile de simulare. Prioritizarea permite UE și statelor membre individuale să concentreze resursele în modul cel mai eficient pentru protejarea producției agricole și a mediului. Cofinanțarea UE este posibilă dacă sunt îndeplinite cerințele legale.
Ce sunt „dăunătorii prioritari”?
Importul majorității plantelor și produselor vegetale din țări din afara UE este permis, sub rezerva anumitor condiții. Unele plante sunt interzise sau supuse unor cerințe foarte stricte dacă o evaluare a riscurilor indică faptul că acest lucru este necesar din cauza dăunătorilor pe care îi pot găzdui. Un regulament de punere în aplicare stabilește normele precise, inclusiv listele de dăunători reglementați, mărfurile reglementate, interdicțiile de import și cerințele privind importul și circulația internă, consolidând protecția fitosanitară a Uniunii. Toate plantele vii (plante întregi, fructe, legume, flori tăiate, semințe, tuberculi etc.) și unele produse vegetale (de exemplu, lemnul anumitor specii de arbori) pot fi importate în UE numai dacă sunt însoțite de un certificat fitosanitar care să confirme conformitatea lor cu legislația UE. Singurele excepții se referă la 5 specii de fructe: bananele, nucile de cocos, curmalele, ananasul și durianul nu necesită un certificat fitosanitar pentru importul în Uniune. Importul a 38 de așa-numite „plante sau produse vegetale cu risc ridicat” este interzis provizoriu atâta timp cât nu a fost efectuată o evaluare completă a riscurilor pentru a determina dacă astfel de importuri ar trebui să fie acceptabile și, dacă da, în ce condiții.
Pasagerilor li se permite să aducă cu ei plante/produse vegetale din călătoriile lor în afara UE?
Pasagerilor nu li se mai permite să introducă în UE niciun material vegetal viu (plante întregi, fructe, legume, flori tăiate, semințe, tuberculi etc.) din țări din afara UE, dacă nu este însoțit de un certificat fitosanitar. Materiale informative sub formă de postere și un videoclip sunt disponibile în toate limbile UE pentru avertizarea pasagerilor care intră în Uniune.
Care sunt regulile privind pașapoartele fitosanitare?
Pașapoartele fitosanitare sub formă de etichete armonizate trebuie să însoțească circulația tuturor plantelor destinate plantării în cadrul pieței interne, la nivel de întreprindere. Acest lucru este important pentru a asigura absența dăunătorilor de carantină, respectarea restricțiilor reglementate, altele decât cele de carantină, și trasabilitatea pentru această categorie importantă de plante, care constă în mare parte din material de reproducere a plantelor sau plante în ghivece. Cu toate acestea, pentru a evita sarcini administrative disproporționate, nu este necesară eliberarea pașapoartelor fitosanitare atunci când plantele sunt transferate către consumatori finali neprofesioniști, cum ar fi magazinele de flori sau alte magazine de vânzare cu amănuntul.
De ce sunt operatorii profesioniști esențiali în implementarea legislației?
Noul regulament recunoaște rolul pe care operatorii profesioniști îl au în producția și circulația în siguranță a plantelor/produselor vegetale sănătoase. Operatorii profesioniști trebuie să notifice orice dăunător de carantină pe care îl găsesc în zonele pe care le controlează. În scopul unor controale mai eficiente, operatorii profesioniști trebuie să fie înregistrați de către autoritățile competente. De asemenea, operatorii profesioniști trebuie să asigure trasabilitatea plantelor/produselor vegetale reglementate pe care le primesc de la și pe care le transmit altor operatori profesioniști. Operatorii profesioniști vor fi autorizați să emită pașapoarte fitosanitare, sub supravegherea autorităților competente. În acest scop, aceștia au nevoie de o autorizație specifică, supusă unor condiții specifice și controalelor regulate pentru a se asigura că locul lor de producție este liber de orice dăunător de carantină.
Care este rolul autorităților naționale?
Autoritățile competente ale statelor membre joacă un rol esențial în punerea în aplicare a acestor norme. Acestea sunt responsabile pentru o gamă largă de activități, cum ar fi anchete, notificarea apariției dăunătorilor, eradicarea focarelor, planuri de contingență, exerciții de simulare, controale la import, înregistrarea operatorilor profesioniști, autorizarea operatorilor profesioniști pentru eliberarea pașapoartelor fitosanitare și alte atestări. În acest sens, Regulamentul fitosanitar este completat de Regulamentul privind controalele oficiale, care stabilește obligațiile statelor membre în ceea ce privește controalele oficiale și alte activități oficiale. Care este rolul științei? Pe lângă datele provenite din proiectele de cercetare, toate cerințele tehnice se bazează pe date științifice specifice, analize ale riscurilor dăunătorilor, evaluări ale impactului și rezultate ale sondajelor: listarea dăunătorilor de carantină, a dăunătorilor prioritari, a plantelor cu risc ridicat, a cerințelor de import, a zonelor protejate etc. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară și Centrul Comun de Cercetare al Comisiei sunt principalii furnizori de informații științifice ale Comisiei, dar și Organizația Europeană și Mediteraneeană pentru Protecția Plantelor (EPPO) și evaluatorii naționali de risc oferă asistență.
Cum se încadrează Regulamentul UE privind sănătatea plantelor în cadrul internațional?
UE și toate statele membre sunt părți contractante la Convenția internațională pentru protecția plantelor, un tratat multilateral în cadrul Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură. Legislația UE se bazează pe principiile Convenției și pe standardele IPPC. În plus, Organizația Mondială a Comerțului (OMC) stabilește măsuri sanitare și fitosanitare (SPS). Actele juridice ale UE sunt notificate OMC și membrilor acesteia spre informare și consultare. La nivel regional, UE și toate statele membre sunt implicate în activitatea Organizației Europene și Mediteraneene pentru Protecția Plantelor (EPPO). Aceasta furnizează informații tehnice privind statutul dăunătorilor, analiza riscurilor legate de dăunători, standardele privind măsurile fitosanitare și protocoalele de diagnostic.
Națiunile Unite au declarat anul 2020 Anul Internațional pentru Sănătatea Plantelor, oferind o oportunitate unică de a crește gradul de conștientizare a comunității internaționale cu privire la importanța plantelor sănătoase.